Tren pierdut

Sunt in tren si scriu blogul de ieri (nu-i ceva nou).

cu 15 minute inainte:
Sunt in tren si scriu blogul de ieri (nu-i ceva nou). M-am asezat, am scos hartie si o carte pe care sa scriu. Am scos si stiloul. Stiloul nu mai are cerneala. Trenul trebuie sa plece intr-un minut. Am scos cutia cu rezerve de cerneala. Scot capacul, desurubez stiloul, tin rezerva goala in dinti, cartea intre genunchi si in clipa suprema de maxim balet, o voce din spate:
- Asta e trenul spre Mineola?
- Nu! raspund eu cu siguranta celor cinci ani de cand fac drumul asta zilnic.
- Ba da, trenul asta merge spre Mineola raspunde o alta voce care trasese cu urechea.
- Spre Mineola!?! intreb eu cu piese de stilou in gura si ochii bulbucati de panica.
- Da.
Nu-mi dau seama cum m-am ambalat si am scapat dintr-un tren care m-ar fi dus la naiba. Evident trenul meu intre timp plecase. Tren pierdut.

Cu 25 de minute inainte:
Asteptand trenul, pe un raft la magazinul cu reviste, un numar dintr-o brosura cu noutati de prin muzee new yorkeze. Pe coperta Goya - picturile din ultima perioada de creatie - la Frick Museum. Zic: "...bai, ce potriveala, sa fie o expozitie Goya la New York chiar acum cand caut sa aflu despre el. Brochura era insa una veche. Expozitia se inchisese de o saptamana. Tren pierdut.

Cu 4 zile inainte:
Incep serbarile de 4 Iulie. Am 4 zile de pierdut vremea. Am fost la biblioteca si mi-am luat un brat de carti despre Goya. Poate am sa scriu ceva. Poate.