Sunday, March 28, 2010

Alb-negru

Am revazut ieri, dupa multi ani, "Cutitul in apa" al lui Roman Polanski. Dincolo de povestea saturata simbolistic, ca si atunci cand l-am vazut prima oara, mi-a placut tehnica cinematografica. Un alb-negru perfect si o compozitie a cadrului milimetrica. Lucru foarte de apreciat avand in vedere spatiul minuscul in care se desfasoara actiunea.
O poveste, cum ziceam, care poate fi spusa chiar si fara putinele vorbe din scenariu - insiruirea capetelor de cadru poate sa fie suficienta.
















Friday, March 26, 2010

Goya pe Calea Victoriei

Aflu de la gazeta ca s-a deschis la Muzeul National de Arta din Bucuresti o expozitie cu gravuri de Goya. Mai exact seria "Capriciilor".
Scrie la gazeta asa:"Inchiziţia s-a simţit „atinsă” şi a interzis vânzarea gravurilor. Artistul şi le-a salvat dăruindu-i regelui plăcile gravate şi exemplarele nevândute. "
Ei, nu-i chiar asa. Goya nu le-a facut cadou. Regele, in schimb, i-a oferit o pensie viagera pentru copilul lui - Xavier.
Apoi mai scrie:"Goya le-a desenat în perioada de convalescenţă după holeră, răstimp în care i-a studiat pe iluminişti. Lucrarea sub semnul căreia a stat colecţia, de-a lungul secolelor, este „Somnul raţiunii naşte monştri”, expusă şi la Bucureşti. "
Intr-adevar cea mai stiuta dintre lucrari este "Somnul ratiunii naste monstrii". Un titlu parafrazat cred si in titlurile articolelor despre clanul Bostoaca.
Nu multa lume stie, cred, care-i povestea acestei gravuri si care-i legatura cu iluministii pe care i-a "studiat" Goya. (M-a amuzat asta cu studiatul iluministilor). Apropos, punctul in care arta lui Goya a virat in aceasta directie filosofica nu a fost atunci cand s-a imbolnavit de holera, ci atunci cand a surzit din pricina plumbului aflat compozitia pigmentului alb (saturnism).
Aflata la numarul 43 in ordinea lucrarilor, gravura infatiseaza un barbat (barbatul este Goya) dormind la o masa pe care sunt imprastiate cateva desene, creioane si pensule. Pe tablia mesei sta scris "El sueño de la razón produce monstruos". "El sueño" inseamna deopotriva si "somn" si "vis". Din spate vin creaturile noptii (in planul doi, ce se vede acolo nu sunt exact monstrii, sunt lilieci si bufnite - animalele care in primul rand definesc noaptea adica momentul somnului "El sueño").
O bufnita cauta sa-l trezeasca pe Goya, sa-l puna la lucru, impingandu-l cu sculele de desen pe care le tine in ghiare.Gravura, initial trebuia sa fie pe pagina de titlu a "Capriciilor". Si asta nu era intamplator pentru ca titlul planuit al seriei fusese "Sueños" (Visurile).
Asa arata primul desen pregatitor al gravurii. (Desen aflat pe spatele unei alte schite, cea pentru gravura Nr. 6 "Nadie se conoce")
Aici se poate vedea mai clar in planul doi ca adormitul la care se refera lucrarea este chiar Goya. Autoportretul lui apare amestecat printre viziunile monstruoase care erup ca un vulcan din mintea celui adormit.
In al doilea desen Goya renunta la monstrii si lasa un loc liber - ca o bula de text din cartile de benzi desenate.
Aici Goya simplifica forma mesei si adauga primul text:"Limbaj universal. Desenata si gravata de Francisco Goya la anul 1797" Apoi, mai jos, vine explicatia:"Autorul visand. Intentia lui este doar sa alunge vulgaritatile (superstitiile) daunatoare si prin aceste "Capricii" sa depuna o solida marturie in sprijinul adevarului."
Tot in aceasta a doua versiune revine la pisica salbatica din dreapta jos pe care initial o stersese.

Si in sfarsit, vine gravura finala.
Seria isi schimba numele din "Visurile" in "Capriciile". Toti monstrii au disparut, liliecii trec in planul doi iar locul lor este luat de bufnite, este adaugata o pisica neagra care se uita tinta la noi, pozitionarea gravurii in serie se muta de la pozitia 1 la pozitia 43, iar textul s-a micsorat, ramanand doar: "El sueño de la razón produce monstruos".
Goya a lasat scris in trei locuri cheia acestui text. In cuvinte diferite ea zice ca: "Imaginatia fara ratiune produce monstruozitati, insa impreuna cu ea, naste arta."
Traducerea simbolurilor, in concluzie, este cam asa: Ratiunea (bufnitele) incearca sa-l trezeasca pe artist a carui agilitate a mintii (pisica salbatica) se afla intr-o stare de repaos.

Goya trebuie sa se trezeasca inainte ca ignoranta (pisica neagra si liliecii reprezentau in epoca simbolurile superstitiilor si ale ignorantei) vor ajunge din urma si vor pune stapanire pe mintea si imaginatia lui.


Intrebarea fireasca este: "Si atunci, daca treburile sunt atat de simple, care era problema inchizitiei cu acest desen?"
Problema nu era neaparat mesajul, ci sursa de inspiratie. In realitate Goya facea o aluzie directa la un desen aflat pe frontispiciul unei carti reactionare si interzise in Spania acelei epoci - "Philosophie" de J.J. Rousseau.
Asta este si motivul pentru care gravura "somnul ratiunii" este ingropata la mijlocul seriei, iar in locul ei, pe frontispiciu, se afla un autoportret neutru - Goya vazut din profil.

In concluzie, cei care au ocazia sa ajunga la Muzeul National de Arta, le recomand sa mearga sa vada expozitia, chiar daca pentru noi, cei de azi, "Capriciile" raman destul de incifrate.

Tuesday, March 09, 2010

Prins


Am citit de curand (si nu mi-a displacut) "Prins" al lui Petru Popescu si odata cu romanul, gandurile altor cititori, critici, etc. referitoare la carte.
Surprinzator, foarte multa lume face referire la faptul ca a fost un roman cum nu se mai scrisese pana atunci. Revolutionar si curajos pentru epoca lui.
Parerea mea este ca romanul a profitat de ceea ce americanii numesc "window of opportunity". In 1969, cand a fost scrisa cartea, trecusera doar cateva luni de cand Ceausescu se rupsese in figuri cu rusii pe tema Cehoslovaciei. Cinci ani inainte sau cinci ani mai tarziu, romanul nu cred ca se putea publica. Si, personal, nu-l gasesc chiar atat de decadent, atat de "live fast, die young - sex, drugs and rock'n'roll" pe cat credeam ca o sa fie inainte sa-l citesc.
Asta nu inseamna, repet, ca nu-i o carte buna. Ce vreau sa zic e ca nu mi s-a parut deschizatoare de drum la modul absolut. Exista de exemplu fragmente pe care le vedeam asezate in forma de strofa - poezie onirica asa cum scriau si altii in perioada respectiva si care acum suna usor desuet. Carti care sa nu aiba tema centrala lupta de clasa se mai scrisesera intre '45 si '69, la fel si scene erotice. Poate e doar o parere, insa remarcam ca Inginerul din "Prins" este turnat in matritele facute cu 35 de ani inainte de Camil Petrescu - nu ca fond, ci ca forma vreau sa spun. In stilul meu contabilicesc l-am luat pe Inginer si l-am pus langa Fred Vasilescu din "Patul lui Procust" sa vad cat de mult se aseamana.

Serios acum, cartea nu-i rea si daca dupa 40 de ani inca mai merita citita, inseamna ca a devenit deja una clasica.

Monday, March 08, 2010

La 8 Martie sarbatorim 28 Februarie

O traducere foarte larga a textului de mai sus, zice asa:
"8 martie - Ziua luptei femeilor muncitoare impotriva sclaviei din bucatarie! Spuneti NU opresiunii muncii casnice!"
Nu pot sa nu remarc idealismul autorului acestui afis, intr-o vreme cand probabil violenta domestica era "soup du jour" in Uniunea Sovietica.
Asa cum s-a intamplat si cu "1 Mai", sarbatoarea isi are originile in occident (unde se sarbatorea la 28 Februarie), preluata mai apoi de comunisti si politizata, apoi depolitizata si aproape uitata in vest.
Mai jos, o poza cu "Liga Internationala a Femeilor" din 1922. Figurile catorva dintre activiste sunt adorabile. La multi ani.