Un tablou "haios"

Dau intr-o zi peste o pagina de internet al carei titlu zice asa: "Ha ha ha... de departe asta e cel mai haios tablou din Luvru". Sub titlu, o poza stramba si miscata a tabloului cu pricina:

Tabloul se numeste: "Portrait présumé de Gabrielle d'Estrées et de sa soeur la duchesse de Villars". Titlul este lung, dar asta este.
Asadar:
Pe cand Mihai Viteazul ii urla pe turci in mlastina de la Calugareni, adica in 1595, undeva in Franta, doua muieri goale, stateau intr-o cada, iar una dintre ele o ciupea pe ailalta de o zona.
O scena destul de "risque".
Nu insa si in lumea simbolurilor secolului al 16-lea.
Inca din titlu este clar ca cele doua femei nu sunt angajate in frivolitati safice, ci sunt doar surori - respectiv blonda este Gabrielle d'Estrées. Usor de identificat dupa nebunia de pieptanatura. Satena din stanga este sora-sa, ducesa de VIllars.
Gabrielle d'Estrées a fost amanta lui Henri al IV-lea al Frantei. Regele obtinuse (direct de la Papa) OK-ul sa divorteze si ii promisese Gabriellei ca urmeaza sa o ia de nevasta. Inelul pe care aceasta il tine in mana stanga, nu este doar inelul de logodna ci este chiar inelul incoronarii.

Numai ca, Gabrielle d'Estrées ramane din nou insarcinata (ii mai facuse 3 bastarzi lui Henri). Asta este si motivul pentru care sora-sa o ciupeste cu degetele ei grasute. Pentru a ne arata calea laptelui matern.
Ca sa fie suficient de clar ca depre asta e vorba, pictorul (anonim) a adaugat in planul secund inca doua elemente. Servitoarea care coase de zor, pregatind trusoul pentru nasterea ce urmeaza, iar ceva mai la dreapta se afla "gura sobei" - simbol universal al feminitatii / maternitatii. Focul este aprins semn ca se coace ceva.
Deasupra semineului este un tablou. Un barbat cu socotelile acoperite de atlazuri rosii. Nu i se vede fata, asa ca putem doar sa banuim ca ala-i regele.
Povestea s-a terminat insa prost. Odata ce a primit inelul, Gabrielle a crezut ca aproape nimic nu o mai poate impiedica sa devina regina. S-a inselat. Sarcina s-a complicat si a murit.
Interesant este ca si acul servitoarei si ciupeala si inelul sunt operate delicat cu mana stanga. De ce? Habar n-am, poate este doar o intamplare.
Stilistic, tabloul a fost cu precizie clasat la "Seconde école de Fontainebleau" - un fel de renastere franceza cu puternice influente italienesti.
Tabloul este pictat in ulei pe un panou din lemn cam de un metru si ceva latime si a devenit "cel mai haios tablou din Luvru" incepand cu anul 1937, cand a fost achizitionat.