Muza

Sa cante la pian, sa fie sexy (in vremurile acelea asta insemna un pic durdulie), sa fie venita dintr-o familie de "émigré" (polonezi sau rusi daca se poate) si peste toate sa organizeze un "salon artistique" la Paris. In plin Belle époque, acesta era tiparul perfect al unei MUZE.
Si ea a existat. Se numea Maria Zofia Olga Zenajda Godebska. Pe scurt: Misia
O lista (chiar si incompleta) cu cei din anturajul ei este reteta cremei culturale Europene de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20: Mallarmé, Marcel Proust, Erik Satie, Coco Chanel, Pablo Picasso, Claude Debussy sau Jean Cocteau. Pe Misia au pictat-o Henri de Toulouse-Lautrec, Pierre Bonnard, Odilon Redon, Édouard Vuillard si Auguste Renoir iar Maurice Ravel i-a dedicat din muzicile lui.
Misia arata astfel:
In comuna primitiva artistii pictau cu sange de urs pe peretii din pestera, mai tarziu a aparut tempera, apoi uleiul pe panza si in zilele noastre culorile acrilice. La fel si muzele. Ele au aratat mereu altfel. Chiar daca astazi privind la fotografia Misiei niciun pictor probabil nu o sa fie lovit instantaneu de geniu , la vremea respectiva ea a fost ingredientul de care era nevoie. Misia a fost catalizatorul cultural al timpurilori ei. Si pentru asta ii suntem recunoscatori.

Aici pictata de Pierre Bonnard:


apoi de Toulouse-Lautrec

de Édouard Vuillard

si de Auguste Renoir