TabloulIn 1450, Jean Fouquet picta unul din tablourile reper ale civilizatiei apusene, un tablou pe care istoria avea sa-l consemneze sub numele de "
Fecioara din Melun" - "
La Sainte Vierge de Nôtre-Dame de Melun".
Tabloul o infatiseaza pe Fecioara Maria cu mantie de hermina si corsajul desfacut dezvelindu-si un san. In bratele ei sta pruncul Isus. Cei doi sunt inconjurati din toate partile de ingeri rosii si albastrii.
Daca tabloul statea ascuns sute de ani si aparea in zilele noastre intr-o galerie de arta moderna, probabil nimeni nu sesiza vreun anacronism pentru ca, vizual, pictura este aproape supra-realista.
O scena comuna in iconografia vremurilor de atunci "
Maria Lactans" intr-o interpretare neobisnuita, aproape socanta prin aparitia ingerilor monocromi si erotismul figurii feminine centrale. Desi incorecta anatomic, femeia din tablou provoaca. Pielea ei sidefie inspira orice in afara de piosenie. Un exemplu doveditor este poate si faptul ca Henry al IV-lea s-a oferit sa plateasca bisericii zece mii de livre pentru aceasta piesa.
Personajele.Pe langa cei noua ingeri a caror simbolistica este in aceiasi nota cu cea a Fecioarei - respectiv legatura dintre imparatia cereasca si cea lumeasca, culoarea albastra a cerului si cea rosiatica a pamantului, elementul cel mai misterios este Fecioara ce-si poarta coroana perlata pe capul complet ras.
Normal, este rasa in cap pentru ca asa era moda muritorilor in vremurile acelea. Insusi rolul Fecioarei este jucat de o muritoare pe numele ei Agnès Sorel.
Agnès nu era alta decat amanta regelui Charles VII (acel Charles care ii datora tronul Ioanei D'arc). Sorel este chiar considerata prima amanta oficiala din Istoria Frantei. Din relatia ei cu regele s-au nascut patru copii.
Insa, curios, nu regele a fost cel care a comandat tabloul, ci protejatul lui: tresorierul Etienne Chevalier.
Urcata in tronul decorat cu perle uriase, Agnes Sorel se uita protector la pruncul Isus. Aceasta la randul lui priveste in afara tabloului si arata cu degetul spre ceva ce nu se mai vede.
In locul indicat de prunc exista un al doilea panou. Lucrarea era un diptic. Cele doua panouri au fost ulterior separate. Panoul cu Fecioara se gaseste la Antwerp iar celalalt panou la Berlin.
In acest al doilea panou, Fouquet l-a pictat pe Etienne Chevalier si pe patronul sau onomastic, sfantul Stefan. Acesta din urma il prezinta pe Chevalier fecioarei Maria.
EnigmaAcest Etienne Chevalier era, printre altele, omul desemnat de rege sa o aiba in paza pe frumoasa Agnès. Istoria nu consemneaza nicaieri faptul ca intre el si Agnès ar fi existat ceva. Etienne era considerat inainte de toate un cavaler "
sans peur et sans reproche".
Cu toate astea, doua misterioase indicii, desprinse parca din "codul lui Da Vinci", vin parca sa confirme relatia dintre cei doi.
Primul: In anul in care Agnès la doar 28 de ani, moare de "dizenterie" (citeste: otravita cu mercur), Chevalier isi comanda un portret bizar care-l infatiseaza cu un sul de hartie iesindu-i din gura, pe care se afla urmatorul rebus: "
Tant", urmat de desenul unei aripi (
aile), apoi vine "
vaut" urmat de o sa (
selle) desenata, dupa care scrie "
pour qui je", apoi desenul unei zabale de cal (
mors) si cuvantul "
d'amour"
Fonetic, in secolul 15 suna cam asa: "
Tant elle vaut celle pour qui je meurs d'amour". Odata descifrata, ideea este simpla: o declaratie plina de durere la moartea iubitei.
Urmeaza al doilea indiciu: La Paris, sub tencuiala casei unde a locuit Chevalier, undeva deasupra unei intrari, a fost descoperita urmatoarea inscriptie gravata in piatra: "
Rien sur L n'a regard" Am subliniat jocul de cuvinte in jurul numelui
Sorel sau
Surelle (cum se folosea la vremea respectiva).
Asa se explica, poate, de ce a comandat Etienne Chevalier un diptic, infatisand-o pe Agnès Sorel, pentru catedrala din Melun - localitatea lui natala - in anul 1450. Adica exact anul mortii ei. O metafora in care motivul inchinarii este insusi subiectul.
Initial inramat in catifea albastra brodata cu aur si argint, dipticul a stat in catedrala Nôtre-Dame de Melun pana in secolul 18, dupa care tablourile au fost despartite. Pe spatele tabloului cu fecioara scrie asa:
La Sainte Vierge
Sous les traits d’Agnès Sorel
Maîtresse de Charles VII, roi de France
Morte en 1450
Acest tablou, care a fost in altarul bisericii Nôtre-Dame de Melun, a fost facut din dorinta Maestrului Etienne Chevalier,
unul din executorii testamentari ai lui Agnes Sorel.
1775, Gaulthier, avocat
Dincolo de legende si speculatii, tabloul lui Jean Fouquet, "
La Sainte Vierge de Nôtre-Dame de Melun" ramane una dintre acele opere de arta care depasesc cu mult vremurile cand au fost facute.
Jehan Foucquet (Jean Fouquet) (1420 - 1481)
In comuna primitiva artistii pictau cu sange de urs pe peretii din pestera, mai tarziu a aparut tempera, apoi uleiul pe panza si in zilele noastre culorile acrilice. La fel si muzele. Ele au aratat mereu altfel. Chiar daca astazi privind la fotografia Misiei niciun pictor probabil nu o sa fie lovit instantaneu de geniu , la vremea respectiva ea a fost ingredientul de care era nevoie. Misia a fost catalizatorul cultural al timpurilori ei. Si pentru asta ii suntem recunoscatori.
apoi de Toulouse-Lautrec
de Édouard Vuillard
