Saptamana trecuta am terminat de citit "A Fine Balance".
O carte care nu-i doar buna. Este o carte monumentala. Genul de carte care sta in raft intre carti de Balzac si Tolstoy.
Sunt multe recenzii pe internet legate de ea, asa ca n-am sa ma apuc sa bat prea mult apa in piua cu parerile mele. Un singur lucru am remarcat - multa lume se refera la nefericirea abisala in care coboara fara oprire personajele, pesimismul si degradrea fara limita a umanului. Parerea mea este ca nu-i un tratat de 600 de pagini despre viata mizerabila in India anilor '70 sub guvernarea Indira Gandhi. E despre viata in general, o metafora universala a conditiei umane.
Felul in care este scrisa si minutiozitatea detaliilor, o fac sa fie un mecanism perfect. Personajele, pana la cele mai neinsemnate, isi au fiecare rostul lui. Fiecare actiune a lor este parghia unei contra-reactiuni care apare cateva zeci sau sute de pagini mai tarziu. Un mozaic migalos din mii de bucati de viata.
Fotografia de pe coperta este a lui Dario Mitidieri dintr-o serie de fotografii facute in anii '90 in Bombay.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment