
Doar faptul ca in tablou apar peste 500 (cinci sute !) de soiuri de plante (flori, ierburi si copaci) poate sa fie un argument indestulator.
Intr-un sens cat se poate de propriu, complexitatea tabloului trece dincolo de propriile lui margini, el fiind in directa legatura cu un alt tablou la fel de cunoscut: "Nasterea Venerei".
Tabloul este urias, la figurat si la propriu. Are doi metri inaltime si este lung de trei metri.

Dar inainte de a ajunge acolo, a decorat peretii unei alte case. Cea a lui Lorenzo di Pierfrancesco de' Medici. Aici tabloul era asezat fata in fata cu "Nasterea Venerei" despre care pomeneam mai sus.
"Primavara" este impartita compozitional pe din doua. In stanga se afla Mercur si alaturi de el cele trei Gratii.





In tabloul lui Botticelii mai exista un personaj adus din viata reala: Flora imprastiind florile primaverii nu este alta decat Simonetta Vespucci - si ea candva implicata sentimental cu unul dintre fratii Medici. Aceasta este probabil un omagiu postum adus acesteia. Simonetta murise de tuberculoza nu cu mult inainte de pictarea tabloului.



"Primavara" se termina cu Zefir si Flora, "Nasterea Venerei" incepe cu Zefir si Flora.


E un cerc, o ciclicitate. Sau poate e doar o intamplare. S-au scris sute de pagini si se mai pot scrie inca pe atat. S-au dat interpretari neoplatonice, interpretari deopotriva pagane si crestinesti, s-au descoperit mesaje politice, formule matematice si cate si mai cate.
Dincolo de toate astea, "Primavara" ramane ceea ce este defapt, un tablou ametitor de frumos.
No comments:
Post a Comment