Goya pe Calea Victoriei

Aflu de la gazeta ca s-a deschis la Muzeul National de Arta din Bucuresti o expozitie cu gravuri de Goya. Mai exact seria "Capriciilor".
Scrie la gazeta asa:"Inchiziţia s-a simţit „atinsă” şi a interzis vânzarea gravurilor. Artistul şi le-a salvat dăruindu-i regelui plăcile gravate şi exemplarele nevândute. "
Ei, nu-i chiar asa. Goya nu le-a facut cadou. Regele, in schimb, i-a oferit o pensie viagera pentru copilul lui - Xavier.
Apoi mai scrie:"Goya le-a desenat în perioada de convalescenţă după holeră, răstimp în care i-a studiat pe iluminişti. Lucrarea sub semnul căreia a stat colecţia, de-a lungul secolelor, este „Somnul raţiunii naşte monştri”, expusă şi la Bucureşti. "
Intr-adevar cea mai stiuta dintre lucrari este "Somnul ratiunii naste monstrii". Un titlu parafrazat cred si in titlurile articolelor despre clanul Bostoaca.
Nu multa lume stie, cred, care-i povestea acestei gravuri si care-i legatura cu iluministii pe care i-a "studiat" Goya. (M-a amuzat asta cu studiatul iluministilor). Apropos, punctul in care arta lui Goya a virat in aceasta directie filosofica nu a fost atunci cand s-a imbolnavit de holera, ci atunci cand a surzit din pricina plumbului aflat compozitia pigmentului alb (saturnism).
Aflata la numarul 43 in ordinea lucrarilor, gravura infatiseaza un barbat (barbatul este Goya) dormind la o masa pe care sunt imprastiate cateva desene, creioane si pensule. Pe tablia mesei sta scris "El sueño de la razón produce monstruos". "El sueño" inseamna deopotriva si "somn" si "vis". Din spate vin creaturile noptii (in planul doi, ce se vede acolo nu sunt exact monstrii, sunt lilieci si bufnite - animalele care in primul rand definesc noaptea adica momentul somnului "El sueño").
O bufnita cauta sa-l trezeasca pe Goya, sa-l puna la lucru, impingandu-l cu sculele de desen pe care le tine in ghiare.Gravura, initial trebuia sa fie pe pagina de titlu a "Capriciilor". Si asta nu era intamplator pentru ca titlul planuit al seriei fusese "Sueños" (Visurile).
Asa arata primul desen pregatitor al gravurii. (Desen aflat pe spatele unei alte schite, cea pentru gravura Nr. 6 "Nadie se conoce")
Aici se poate vedea mai clar in planul doi ca adormitul la care se refera lucrarea este chiar Goya. Autoportretul lui apare amestecat printre viziunile monstruoase care erup ca un vulcan din mintea celui adormit.
In al doilea desen Goya renunta la monstrii si lasa un loc liber - ca o bula de text din cartile de benzi desenate.
Aici Goya simplifica forma mesei si adauga primul text:"Limbaj universal. Desenata si gravata de Francisco Goya la anul 1797" Apoi, mai jos, vine explicatia:"Autorul visand. Intentia lui este doar sa alunge vulgaritatile (superstitiile) daunatoare si prin aceste "Capricii" sa depuna o solida marturie in sprijinul adevarului."
Tot in aceasta a doua versiune revine la pisica salbatica din dreapta jos pe care initial o stersese.

Si in sfarsit, vine gravura finala.
Seria isi schimba numele din "Visurile" in "Capriciile". Toti monstrii au disparut, liliecii trec in planul doi iar locul lor este luat de bufnite, este adaugata o pisica neagra care se uita tinta la noi, pozitionarea gravurii in serie se muta de la pozitia 1 la pozitia 43, iar textul s-a micsorat, ramanand doar: "El sueño de la razón produce monstruos".
Goya a lasat scris in trei locuri cheia acestui text. In cuvinte diferite ea zice ca: "Imaginatia fara ratiune produce monstruozitati, insa impreuna cu ea, naste arta."
Traducerea simbolurilor, in concluzie, este cam asa: Ratiunea (bufnitele) incearca sa-l trezeasca pe artist a carui agilitate a mintii (pisica salbatica) se afla intr-o stare de repaos.

Goya trebuie sa se trezeasca inainte ca ignoranta (pisica neagra si liliecii reprezentau in epoca simbolurile superstitiilor si ale ignorantei) vor ajunge din urma si vor pune stapanire pe mintea si imaginatia lui.


Intrebarea fireasca este: "Si atunci, daca treburile sunt atat de simple, care era problema inchizitiei cu acest desen?"
Problema nu era neaparat mesajul, ci sursa de inspiratie. In realitate Goya facea o aluzie directa la un desen aflat pe frontispiciul unei carti reactionare si interzise in Spania acelei epoci - "Philosophie" de J.J. Rousseau.

Asta este si motivul pentru care gravura "somnul ratiunii" este ingropata la mijlocul seriei, iar in locul ei, pe frontispiciu, se afla un autoportret neutru - Goya vazut din profil.

In concluzie, cei care au ocazia sa ajunga la Muzeul National de Arta, le recomand sa mearga sa vada expozitia, chiar daca pentru noi, cei de azi, "Capriciile" raman destul de incifrate.